Campania de conștientizare

   Ştiaţi că:

– Sub forme diferite, hârtia ocupă aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care îl producem?

– Reciclând numai jumătate din hârtia folosită astăzi în lume se poate acoperi aproximativ 75% din necesarul de hârtie nouă, salvând în acelaşi timp patru milioane de hectare de pădure?

– Pădurile acoperă 2 procente din suprafaţa Pământului şi 6 procente din terenurile de masă? Iniţial, pădurile acopereau de două ori suprafaţa pe care o acoperă în prezent.

– Prin reciclare sunt economisite nu numai materialele, ci se economiseşte şi energie şi se reduce poluarea?

– O tonă de hârtie reciclată salvează 17 arbori, 7000 litri apă, 4200 kwh (suficient pentru a încălzi o locuinţa într-o jumătate de an), 26000 litri apă economisiţi și 27 kg noxe mai puţin eliminate în atmosferă?

– Pentru a produce 700 de pungi de hârtie folosite la cumpărături este nevoie de un copac de 20-30 de ani? (Vârsta unui copac se poate afla astfel: după ce se taie tulpina pe orizontală, se observă un strat de scoarţă şi o serie de inele concentrice. Fiecare inel corespunde unui an de viaţă, iar spaţiul dintre un inel şi altul este ocupat de un strat subţire de lemn pe care planta l-a produs în douăsprezece luni).

– Ambalajul din carton utilizat pentru lapte şi suc este fabricat din hârtie-carton de cea mai bună calitate, conţinând folii protectoare din aluminiu şi material plastic. Colectarea selectivă şi reciclarea lor este deosebit de importantă.

– Orice pet aruncat la întâmplare înseamnă mizerie pentru următorii 700-800 de ani? „Sticlele“ de PET pot rezista îngropate în pământ până la 700-800 ani. Iar dacă plasticul este ars sau incinerat, atunci el degajă în atmosferă gaze toxice. În concluzie, plasticul nereciclat are un efect extrem de negativ asupra mediul înconjurător.

– Mai multe universităţi din Statele Unite şi China au identificat o specie de viermi care au capacitatea extraordinară de a consuma astfel de materiale, care odată trecute prin sistemul lor digestiv, devin biodegradabile? Viermii pot mânca polistiren şi alte tipuri de plastic graţie unor microorganisme aflate în intestin. Autorii studiului susţin că descoperirea lor ar echivala cu o revoluţie în problema poluării.

– Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucăţele mici?

  • Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi?
  • Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime?
  • Producerea unui borcan din sticlă reciclată se face cu mai puţin consum de energie?
  • În fiecare lună oamenii aruncă sufiente sticle şi borcane încât să umple un zgârie-nori? Toate acestea ar putea fi reciclate!
  • Dacă o familie obişnuită ar recicla toate recipientele din sticlă folosite timp de un an, energia economisită ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore?

– O cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani?

– Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei simple cutii de aluminiu?

– Cojile de banană sau cotoarele de mere dispar în 2 ani?

– Mucurile de ţigară au nevoie tot de 2 ani pentru a se descompune, doar că acestea conţin şi chimicale periculoase? Mucurile de ţigară sunt unul dintre lucrurile cele mai aruncate din lume. De fapt, fumătorii aruncă aproape 4,5 trilioane de mucuri de ţigară, într-un an.

– Gunoiul dăunează nu doar calităţii estetice a mediului, ci și vieţii sălbatice? Pungile de plastic dispar în aproape 30 de ani, iar sticlele de plastic, care nu se biodegradează complet niciodată – se descompun în granule care sunt mâncate de diverse vietăţi şi rămân în stomacul lor până mor?

– Cea mai mare groapă de gunoi din lume, mai mare de 2 ori decât suprafaţă României, se află în Oceanul Pacific? Se mişcă precum un animal mare fără lesă, iar când acesta ajunge aproape de pământ rezultatele sunt dramatice.

– În perioada de circa 30 de luni cât un copil poartă scutece se folosesc 4.500 de scutece de unică folosinţă sau 48 refolosibile şi este nevoie de 200 de ani pentru un scutec de unică folosinţă să se descompună?

– Suedia reciclează 96% din deşeurile casnice, restul de 4%, deci doar o mică parte din totalul deşeurilor, ajungând la aşa numitele gropi de gunoi, şi acelea ecologice, sau la centralele termice – pentru a fi arse în vederea obţinerii de agent termic?

– Pentru susținerea sistemului de termoficare dezvoltat în ultimii ani şi bazat pe acest tip de combustibil, Suedia importă nu mai puţin de 800.000 de tone de gunoi în fiecare an?